kawaianime
bine ati venit pe Kawaii Anime
Lista Forumurilor Pe Tematici
kawaianime | Inregistrare | Login

POZE KAWAIANIME

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
ElizaElizaiubi
Femeie
23 ani
Satu Mare
cauta Barbat
23 - 53 ani
kawaianime / FaN FiC / Jurnalul lui Shizuko Mitsuki[o parodie YYH] Moderat de ♪ღ°•♪Muzica E Viata Mea♪, MewKittyAngel, x.Flaky.x
Autor
Mesaj Pagini: 1
kame.
anime child

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 3
Hi, sweethearts! My first post on this forum, and I thought: "Why not posting my parody 'bout Yu Yu Hakusho?". Nu am mari asteptari de la primele capitole, deoarece nici pe mine nu ma amuza, but I said that I'll give it a try. By the way, nu vreau sa credeti ca ficu' se bazeaza pe personajul acesta, inventat de mine, Shizuko. Nu, ea e doar pretextul transformarii anime-ului in parodie.
Disclaimer: Nu detin majoritatea personajelor ce apar pe parcursul acestui fic si nici nu imi doresc sa profit pe urma lor.
Acestea fiind spuse, here's the first chapter of my fic. Enjoy!

Capitolul I - Eu, Elwis si o stafie.

Draga jurnalule,
Astazi am avut o zi cum nu se putea mai rea. Sa-ti povestesc.
Ma trezesc eu ca un om normal la ora 11 si 20 de minute dimineata, fac ca maimuta de suparata ce sunt ca am pierdut iar emisiunea mea matinala preferata, Neatza cu Razvan si Dani, ma ciondanesc asa putin cu fratemio, fara nici-un motiv, ca altfel nu pot sa ma simt eu bine. Ma imbrac si eu, ma iau iar in gura si cu bunicamea, ca nu mi-am facut patul si nu am dat cu aspiratorul, ca nu am mancat si ca nu m-am pieptanat frumos, ca un copil de varsta mea si ca arat ca o vagaboanda... Dupa ce scap de ea vine si mama cu aceleasi replici, noroc ca tata e plecat in Slovacia si cine stie cand mai vine.
Dupa o dimineata atat de perfecta si normala in familia mea, simt nevoia sa ies afara din casa si sa nu ma mai intorc niciodata. Si asa am si facut. Cu stomacul gol si fara nimic in spate, plec, nici eu nu stiu unde.
Merg, merg si iar merg pana dau coltu'. Nu, nu ortu' popii ci coltul strazii. Dupa atata mers si transpiratie la subsuori, ma intind pe iarba si ma odihnesc putin, ca de la atata mers eram si eu obosita. Nici nu atipesc cum trebuie ca vad cum cade cineva din inaltul cerului. Probabil ca o persoana normala s-ar fi speriat si ar fi fugit la el sa-l ajute, dar cine a zis ca eu sunt o persoana normala. Deschid putin un ochi pentru al putea observa mai bine pe nefericit, dupa care atipesc la loc, cand DING ! Zapacitul ala era un tip inalt, bine facut, urat si cu o privire de idiot, cu o freza  ca a lui Elwis si o culoare de parca ar fi aterizat in WC, imbracat in celebra sa uniforma albastra. Stateam eu ca o proasta, intinsa pe iarba cu privirea atintita la el, cand il vad ca se ridica, ma priveste calm, isi aseaza gulerul, se apropie de mine, zambind idiot si imi spune.
-Draga domnita, imi cer scuze daca te-am speriat ! Am o propunere, nu ati dori sa-mi fiti sotie ?
Ce sa fac ? Sa-i fiu lui sotie ? Dar nu asta m-a surprins pe mine atat de tare incat sa nu mai pot scoate un cuvant ci faptul ca il cunosteam perfect, insa nu credeam in existenta lui si iata de ce. Numele lui era...
-Scuzati-mi nepolitetile ! Numele meu este Kazuma Kuwabara !
Cine ? Asta glumeste, mi-am spus eu. Insa ii semana perfect si la infatisare si la comportament, iar de minte nici nu am ce comenta, e prost de bubuie. Cum sa-l cheme Kazuma Kuwabara ??? Poate o fi doar o varianta de aia cosplay. Nu am timp nici sa-mi revin ca apare un altu'. Asta era imbracat intr-o uniforma verde, cu parul scurt, brunet, cu o privire de lup turbat si cu degetul aratator al mainii drepte indreptat catre cel din fata mea. Asta ghici cine mai era...
-Urameshi !! Stai, omule, potoleste-te ! striga neincetat Kuwabara, care plangea pana si pe nas, iar ochii ii lacrimau de parca era o fantana arteziana. Dupa expresiile celor doi, se pare ca Yusuke era motivul pentru care Kuwabara a fost aruncat la 1.000.000 de metri inaltime, aterizand lin ca un bolovan, spargandu-si nasul. Intrebarea este ce a spus Kuwabara atat de rau incat sa fie lovit atat de tare si sa zboare din Japonia pana in Romania ?? Si cand a ajuns Yusuke aici ?
Imaginati-va si voi. Sa te scoli, frumos, dimineata si apoi, ca prin minune, sa te trezesti cu cel mai stupid duo existent, Yusuke si Kuwabara, doua personaje anime din Tokyo, luandu-se la bataie, defapt unul caftindu-l pe celalalt, chiar in fata ta. Ganditi-va cum ma simteam eu, care inca eram stupefiata. Prima explicatie care mi-a venit in minte a fost ca sunt la Camera Ascunsa si ca cei doi nu sunt decat niste actori de comedie de doua parale. Dar apoi ma gandesc eu mai bine si poate ca daca Yusuke si Kuwabara erau aici, atunci unde erau Kurama si, in special febletea mea de-o viata, Hiei ??? Ma vezi pe mine apoi, cum ma ridic hotarata de jos, normal, ca doar nu de pe tavan, ma duc la cei doi si ca sa nu fiu rea si sa nu-i dau cap in cap, doar le tip in ureche sa inceteze.
-Hei, fato ! Ce-ai de tipi asa ? ma intreaba, Yusuke, uimit, de curajul meu de al intrerupe din lupta sa pe viata si pe moarte.
Si eu, ca o fata buna ce sunt, nu-l las sa astepte si ii raspund scurt si la obiect.
-Unde e Hiei ?
Bine, defapt a fost tot o intrebare, da' acum ce sa-i faci ?!?
-Eh... Vrei sa spui ca il cunosti pe piticania aia ? ma intreba trist, Kuwabara, care tocmai isi pierduse orice sansa de a iesi cu mine. Dar ce i-a facut Yusuke lui e nimica toata pe langa ce i-am facut eu fiindca l-a numit pe Hiei pitic. Ma tem ca l-am lasat fara mostenitori. Nimeni nu se i-a de Hiei, mai ales de fata cu mine. Sa fie clar !
-Fara intrebari ! Numele meu este Shizuko Mitsuki, imi pare bine !
Defapt nu asta e numele meu, da' cei sa-i faci. Imi place prea mult japoneza asa ca imi trebuia si un nume japonez. Oops, am uitat sa ma prezint. Draga jurnalule, numele este nu te intereseaza, dar imi poti spune Shizuko, sunt blonda cu ochi movali, am 16 ani si 7 luni, nu sunt o fata deloc linistita ci din contra, sunt in stare sa ma arunc de la 200 de metri inaltime in Cascada Niagara,doar pentru o banconata de 10 lei, sunt super-mega-ultra-extra fana anime si il iubesc din tot sufletelul meu pe Hiei-chan, care pana acum s-a dovedit a fi doar un personaj anime si manga Yu Yu Hakusho, manga pe care eu n-am citit-o, dar se pare ca ciudatii astia, cu exceptia lui Hiei, sunt existenti si in viata reala.
-Eu sunt Yusuke Urameshi, iar el... El e un idiot ! se prezinta Yusuke cat poate el de politicos. Ce treaba ai cu Hiei ? Si de unde il cunosti ? ma intreaba el, devenind serios.
-Am spus fara intrebari, daca nu vrei sa patesti la fel ca amicul tau ! il amenint eu, nelasandu-ma mai prejos. Nu vreau decat sa stiu daca s-a intors din Makai, de la scorpia aia de Mukuro.
-De unde stii ? ma intreaba Kuwabara, gata de aparare impotriva atacurilor mele ucigatoare.
-Nu am crezut niciodata ca Lumea Spirituala exista cu adevarat. Totul parea doar o inventie animata. Hei, Yusuke, tu chiar ai fost calcat de o masina ? il intreb eu in continuare, lasandu-i pe cei doi in dubii.
-Pentru ultima oara, de unde, papucii mei de casa, stii tu toate astea ? ma intreaba Yusuke care era la capatul rabdarii.
-Toata lumea stie. Sunteti niste eroi.
Stiu, stiu ! Am fost o toanta ca le-am spus asta, dar credeam ca tipii astia au ceva mai multa minte si nu vor crede, insa nu a fost chiar asa.
-Hei, lume ! Marele erou, Kazuma Kuwabara este aici ! Cine vrea un autograf ?
-Sau in engleza, autograph ! se lauda Yusuke ca stie si el engleza
-Si care e diferenta, vedeto ? intreaba Kazu, nedumerit, care nu stia decat cum se zice ,, Yo, man !,, in engleza.
-Hei, idiotilor ! le stric eu buna dispozitie celor doi eroi. Am glumit, prostilor ! da' de unde, dar nu-i pot lasa sa li se urce faima la cap.
-Da ?! Da, sigur, stiam ! Doar ca... se balbaie Kuwabara, care tocmai se facuse de ras in fata intregii lumi.
-Da, sigur... spune Yusuke, sarcastic, care incerca sa para ca el stia de la bun inceput ca totul fusese doar o gluma.
-Hello !!  incerc eu sa le atrag atentia celor doi, insa cum ei nu stiu engleza, de unde sa-si de-a seama ca eu tocmai ii strigasem ? Hei, desteptilor! V-am intrebat ceva si eu nu repet de doua ori ! Raspunde-ti ! Unde e Hiei ?
-Ce treaba ai cu mine ? ma intreaba o voce misterioasa, pe cat de dura pe atat de romantica.
-Hi-Hiei ?!? Tu ce cauti aici ? Stai asa ! Ce tot zic eu aici ?! Cat ma bucur sa te vad ! Si sa te cunosc !
Ce s-a intamplat mai apoi ?? L-as ca afli alta data, acum sunt prea somnoroasa ca sa-ti mai povestesc. Ja ne !


In dimineata urmatoare voi posta urmatorul capitol, indiferent ca citeste cineva sau nu.

Modificat de kame. (acum 11 ani)


pus acum 11 ani
   
kame.
anime child

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 3
Capitolul II - Printul Pitic

Draga jurnalule,
Stii ce s-a intamplat ieri, cand i-am cunoscut pe cei doi, Yusuke Urameshi-cel- Destept si pe amicul sau cu capul in nori, Kazuma Kuwabara, mai tarziu aparand si mult asteptatul Hiei ? Deci dupa ce acesta si-a facut aparitia si a incercat sa ma dea jos de pe el, deoarece eu fiind atat de entuziasmata de prezenta lui, i-am sarit in brate, daramandu-l jos, insa degeaba a tot incercat el ca pe mine tot nu m-a putut deslipii de el, iata ce s-a mai intamplat...
-Hiei-chan, cat ma bucur ca te-ai intors din Makkai, de la zgripturoaica aia de Mukuro ! Sper ca nu s-a intamplat nimic intre tine si ea, acolo, cat timp ai fost plecat ! Daca cumva s-a atins de tine, vrajitoarea aia, jur ca o omor cu mana mea ! Auzi, dar tu cum de ai ajuns aici ? il intreb eu pe Hiei care ma privea cu un dispret... Apoi imi raspunde.
-Nu e treaba ta !
-Eh... Hiei, esti atat de rau ! Si eu care imi faceam atatea griji pentru tine... Bine, defapt, pana acum nu mi-am facut nici-o grija, dar nu suport sa fi atata timp impreuna cu femeia aia ! Apropo, cati ani ai ? Sa stii, nu ies decat cu baieti sub 18 ani ! Dar daca ai mai mult de atat, sa stii ca pentru tine fac o exceptie !
Dupa ce cu greu ma da la o parte de pe el, ma priveste cum nu si-a privit nici-un dusman pana acum, mie inghetandu-mi sangele in vene, ma anunta ca el este un demon si ca niciodata nu ar iesi cu una ca mine. Am simtit ca s-a daramat cerul peste mine si acolo, de fata, mai erau si Yusuke si Kazuma, care se uitau la noi de parca ar fi fost la cinematograf.
-Hei, voi doi ! Nu aveti nimic mai bun de facut decat sa va uitati la noi ? ii intreb eu pe cei doi, atat de nervoasa, fiindca fusesem respinsa de Hiei-chan al meu, dar cum spune si la Dansez pentru tine, speranta moare ultima. Bine, baieti. Pana nu-mi spuneti cum ati ajuns voi aici... Ei, nu stiu, dar gasesc eu ceva pana la urma. Hiei, cu ei nu cred ca pot discuta, dar cum ati ajuns aici ?
-Vrei sa spui ca idiotii astia nu ti-au spus nimic ? ma intreaba Hiei, uitandu-se totodata si la ei.
-Nu ! Ce trebuia sa imi spuneti, baieti ??? ii intreb pe cei doi, putin mai calma. Nici macar nu stiu ce m-a facut sa ma linistesc.
-Bine ! Am jucat putin teatru cu Kuwabara. Voiam sa ne asiguram ca tu esti fata de care ne-a spus Koenma. Doar numele e putin diferit. Insa ca sa fiu sigur... Cum o cheama pe sora lui Hiei ? ma intreaba Yusuke.
-Poftim ?? Stai asa ! Ce se intampla aici ??? Si ce legatura are Koenma cu mine ?
-Eu pun intrebarile acum ! Tu doar raspunde !
-Eh... Eram total nedumerita, insa daca asa puteam castiga mai mult timp ca sa ma apropi de Hiei, m-am decis sa intru in jocul lor. Bine, dar nu cred ca ai vrea sa afle si Kuwabara, iar daca afla si cine nu vrea Hiei sa afle, tu vei cel care o va incasa.
-Raspuns corect ! Acum...
-Stati putin ! Vreti sa spuneti ca toti stiti cine e surioara lui Hiei ?!? intreaba Kazu, invidios.
-Da ! Si acum, nu ma mai intrerupe ! La ce ramasesem... Asa, cine e cel mai popular si inteligent tip din gasca noastra ? ma intreaba Yusuke, eu amuzandu-ma, vazand cum se umfla Kuwabara in pene, crezand ca despre el e vorba.
-Eu una as spune ca Hiei, dar as raspunde gresit. E Kurama. Scuze, Kuwabara ! Apropo, el unde e ?
-Nu stiu ! Dar ai raspuns corect la toate intrebarile. Bine, mai erau si altele, dar mi-e lene sa te mai intreb. Hiei, nu fi rau si mai vorbeste si tu cu ea, ca doar tu esti febletea ei. il roaga Yusuke, in felul sau, eu multmindu-i in continuare.
-Bine, Shizuko... De tine depinde daca mergi mai departe sau nu !
-Nu stiu ce sa spun. M-ati luat prea prin surprindere... Nici macar nu stiu despre ce este vorba si de ce aveti nevoie de mine. Spune-mi Hiei ! Ce se intampla aici ?
-Nu stiu si nu ma intereseaza ! Am venit aici fiindca mi-a ordonat Koenma. Nu a avut incredere in astia doi. Deci, vi ??
-Esti rau ! Nu-ti pasa nici macar putin de mine ? Nu, nu vin daca vrei sa stii !
-Bine, pa ! imi spune Hiei si imi intoarce spatele.
-Ehh... Stai ! Bine, vin. Sunt curioasa de ce aveti nevoie de mine, dar mai intai trebuie sa le spun parintilor ca voi lipsi putin. incerc eu sa le spun celor trei, insa Yusuke si Kuwabara imi invadasera deja locuinta ingrozind-o pe mamaia.
-AAA !! Parosii aia de la televizor ! striga bunica, fugind schioapa de un picior, prin curte.
-Hei, tu ! ii facea atentie fratele meu lui Kazu. Tu, copie de doi lei al lui Elwis ! Cu ce drept intri asa la mine in curte ? Si tu, ma astalaltu' ! Tu ce tii degetu' ala indreptat asa spre mine ? Daca vrei sa ne batem, sa stii ca nu ma opun deloc. Sa stii, ca in ciuda inaltimii sunt un foarte bun luptator. Sa stii ca varsta mea e de doua cifre. Am... am...
-10 ani. ii anunt ei pe cei doi, facandu-l de ras pe micul meu fratior. Hei, oameni buni, linistiti-va ! Sa va fac prezentarile. Mama, ei sunt Hiei, Yusuke si Kuwabara ! Hiei si voi doi, ei sunt mama, bunica si fratemio, tata e plecat in strainatate ! Mami, vreau sa-ti spun ca voi lipsi o vreme. Deci, pa ! ii anunt eu si o tulesc in Lumea Spirituala, in secunda urmatoare fiind in fata marii porti a acestei imense lumi.
-Oauu ! Ce rapid a fost ! Deci... Si acum ?
-Hei, piticanie ! Deschide usa altfel te caftesc de nu te vezi ! M-ai auzit, Koenma ? tipa Yusuke de-ti spargea timpanele. Si mai era si Koenma care, ca sa-l enerveze, nu ne deschidea deloc usa. Bine ! Tu ai vrut-o ! Rei... Dar ca prin minune usa s-a deschis. Probabil, Koenma, fiind un baiat destept, s-a hotarat sa deschida usa inainte ca Yusuke sa darame totul in cale cu arma sa suprema, Reigan, ori s-a impidicat si a cazut peste butonul pe care nu voia sa-l apese cu tot dinadinsul. Dar nu mai conteaza, totusi a deschis usa si noi am putut intra.
-Bine v-am regasit, Hiei, tantalailor si scumpa domnisora ! ne saluta Koenma, Yusuke mai avand putin si-l omora, daca nu-l tinea Kuwabara, la care eu bufnesc intr-un ras abundent mai apoi spunand...
-E chiar mai pitic in realitate.
Nu e vina mea ca asa l-a facut "Rgina Mama" si in plus i-am facut pe toti sa rada, pana si pe Hiei si pe Kurama care habar n-am cand a ajuns acolo.
-Buna, Kurama ! Ma bucur sa te cunosc ! Numele meu este Shizuko Mitsuki, dar pentru tine doar Shizuko ! il salut eu pe acesta.
-Si mie imi pare bine, Shizuko ! Ma bucur sa te revad, Hiei ! spune acesta, dar nici nu termina bine ca mie deja imi fierbe sangele in vene si deja i-o ard. Nu-l lovesc ci ii vorbesc cat pot eu de calm.
-Hei, trandafiras ! Cum adica ,, Ma bucur sa te revad, Hiei !,, De ce Hiei si nu baieti ?? De ce il saluti numai pe el si pe ei nu ? Daca nu spui repede de ce ,, Hiei,, te-ai fript ! Spune ! ma rastesc eu la Kurama.

Inainte sa-mi iau la revedere, pentru voi ,, Va pupa Shizu !,,


pus acum 11 ani
   
kame.
anime child

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 3
Hey, guys! Today I'm in a good mood so I'm gonna post two chapters. Enjoy!

Capitolul III - "Patratul" Amoros?!

Buna seara, tuturor ! Ma bucur sa va revad pe toti ! Sunt.. Dar stiti foarte bine cine sunt asa ca sa n-o mai lungim, ok ? Bun, deci unde ramasesem ? Aaa... Da ! Am ajuns la momentul in care il mustruleam pe Kurama ca l-a salutat doar pe Hiei, iar pe Yusuke si pe Kazu nu. Ca doar stiti si voi ce zvonuri circula pe internet. Cum ca Hiei si Kurama sunt... Stiti voi ce. Atentie, cititorii mei, urmeaza CONTINUAREA !
-Spune ! De ce ,, Hiei,, ? Tip eu... Defapt, urlu eu, in incercarea de a-i scoate odata cuvintele alea ce-i ramasesera blocate pe varful limbii.
-Nu-i nimic special. Doar ca a trecut ceva vreme de cand eu si Hiei nu ne-am mai vazut, asa ca... Imi spune acesta, zambind. Si doar stiti ca atunci cand zambeste Kurama, dintii ii stralucesc atat de tare incat este vizibil de la 2 Km departare. Si ca face omor calificat in randul tinerelor adolescente doar cu un singur ranjet. Dar eu inca nu sunt adolescenta. Am abia 16 ani, asa ca la mine nu a avut efect. 
-Tot nu te cred, dar sa o lasam balta. Hei, printe, sa trecem la subiect, daca se poate ! Ordon eu, cica atenta, cand incercam " serioasa" sa ma apropi tot mai mult de Hiei. Dar el e baiat destept si si-a dat seama de ceea ce incerc eu sa fac si, cu cat ma apropiam mai mult, el se indeparta tot mai rau.
-Bla, blabla, bla, bla, blabla blabla... Si de aceea am trimis dupa tine. Nu ! Nu asta a spus Koenma cel Mare, asta am inteles eu care ma tot tineam dupa Hiei pe acolo. Si in plus nu sunt singura care nu a inteles un cuvant din ce-a zis bosorogu', nici macar Kurama nu a fost atent.
-Eh.. ?! Poftim ? Scuze, dar nu am fost atenta, ce ai zis ? In viata mea nu mi-am mai cerut scuze de la cineva. Cred ca aveam febra in momentul acela. Koenma se uita stupefiat, semn ca vorbise chiar foarte mult, dar inainte de a face o criza de nervi specifica lui, dandu-i un bobarnac in cap lui George, apare Botan care urla ca in gura de sarpe.
-Koenma ! Avem probleme si... Ea cine mai e ?! Sigur ca se referea la mine, care in sfarsit reusisem sa ma apropi de Hiei. Chiar ma intreb de ce a reactioant in felul asta cand a vazut cat de apropiati eram eu si cu el. Era rosie ca racul de nervi, scotea flacari pe nari si mai avea putin si rupea vasla aia a ei pe care zboara, de cat de strans o tinea.
-Care-i treaba ? o salut eu. Dar ea mai avea putin si exploda, pur si simplu. Asta pana a linistit-o Hiei, care tocmai se desprinsese din bratele mele calduroase ca sa o faca pe aia sa-si revina. Eu vazand toate astea sigur ca mi s-a urcat sangele la cap si sa vedeti apoi ! Eu VS. Botan. Cine castiga ramanea cu Hiei. Dar s-a bagat Kurama ca musca-n lapte ca sa incetam. Dar ce, credeti ca a scapat nevatamat ?! Nici gand. I-am invinetit un ochi, i-am spart buza de jos, l-am lovit atat de tare incat i-am spart nasul si nu in ultimul rand i-am facut un cucui de toata frumsetea. Asta pateste daca se baga in certurile fetelor. Nu e vina mea. Trebuia sa stea linistit, in banca lui. Cu ultimele forte, acesta intreaba.
-Ce voiai sa ne spui, Botan ?
-Da... Pai, sa vedeti... Tocmai cand toti eram cu sufletul la gura sa aflam ce naiba primejdie ne mai paste de data asta, sa vezi ce prostie i-a iesit ei pe gura. Genkai-sama m-a batut la jocul video, iar apoi mi-a spus ca sunt o neindemanatica.
-Ce-ai facut ?! intreaba Yusuke, la fel de uimit ca si noi de tampenia din capul asteia.
-Nu mai auzi bine ? M-a facut neindemantica. tipa Botan mai rau ca mine atunci cand mi-am scapat mobilul in toaleta.
-Si ce ?! Ti se pare ca se sfarseste lumea din cauza asta ? continua Yusuke.
-Baieti, ce rai sunteti ! Mie mi-a ranit sentimentele ! Chiar nu va pasa, deloc ? Ne intreaba aceasta enervant de copilaros.
-Absolut deloc. Si in plus, asta-i adevaru'. Nu faci nimic bine. spune Yusuke. De parca el ar fi mai breaz.
-Yusuke, esti un natarau ! Si asa a inceput o discutie pasnica urmata de pumni si picioare, in care Botan a iesit invingatoare. Iete , facui si rima. Puterea fetelor ! Bineinteles ca, Kurama nu s-a mai bagat de data aceasta, pentru ca stia ce-l asteapta, asa ca a ramas doar un simplu spectator, chiar daca isi dorea atat de tare sa i-a si el parte la acea discutie dintre doi oameni maturi.
Apoi a urmat o zi cam ciudata, dupa parerea mea. Am mancat ceva ce nu va puteti imagina, m-am luat din nou la harta cu Botan si Kurama, doar din cauza geloziei mele absurde, l-am calcat pe Koenma si pe ultimul nerv cu aluziile mele la statura sa, si multe altele. Nu am aflat nimic despre motivul pentru care astia au nevoie de mine, dar ce mai conteaza ?! M-am distrat grozav. Acum imi iau ramas bun de la voi si va spun ,, Hai, pa !,,.

Capitolul IV - Internetul in Lumea Spirituala

'Neata, scump jurnal! Ce pot sa-ti spun?!! Ca noaptea trecuta a fost un chin? Ei bine, cred ca gura lui Botan are interdictie sa taca. Ori asta, ori are probleme grave cu oreleu', pentru ca am ajuns chiar sa o implor sa taca din gura ca sa pot dormi si eu in sfarsit! Dar, nu. N-a tacut din gura pana cand nu s-au ivit zorii zilei.
Si apoi, dimineata, cand ne-am asezat cu toti la masa sa servim micul-dejun, Yusuke si nataraul de Kuwabara au inceput sa faca misto pe seama cearcanelor si a proastei mele dispozitie. Deci, cred ca eram total absenta de la discutie, din moment ce singurul lucru pe care-l vedeam si auzeam era imaginea mea torturand-o pe Botan pentru simplul fapt ca nu m-a lasat sa dorm. Dupa care, ghici cine-a pasit in bucatarie, chicotand si incercand sa-l bine dispuna pe Hiei. Kurama! Ce cauta el  cu scumpetea, minunatia mea de Hiei?! Da, se presupunea ca-mi apartine.
-Hei, roscovane! Pastreaza distanta, mata pletoasa! ma rastesc eu la acesta.
-Sunt vulpe. ma corecteaza el, nonsalant, pe mine scotandu-ma deja din sarite. Calmul lui ma enerveaza si ma face sa-mi smulg parul din cap.
-Hei, Hiei, pun pariu ca surioara ta mai mica e la fel de monstruoasa ca tine. Cunoscandu-te, nu cred ca-mi doresc sa o intalnesc. ne intrerupe Kuwabara discutia, razand de parca ar fi fost un idiot, ceea ce si era.
-Dac-ai stii... sopteste Yusuke, mai mult pentru el.
-Huh, ce-ai spus, Urameshi?!
-Nu e treaba ta! Yusuke a aflat cu mult inaintea tuturor cine e sora mea mai mica, deci are dreptul sa spuna orice doreste, atata timp cat tu nu esti pus la curent.
-... Yukinaa~!! Piticul asta nefericit vrea cu tot dinadinsul sa imi nenoroceasca viata. Te rog, nu ma imbratisezi ca sa-mi treaca? o intreba Kazuma pe aceasta, cu ochi de catelus plouat. Pfu! Profitorul.
-Nenorocitule! Doar de-ai folosit de latura mea sensibila pentru a-ti satisface poftele cretine! ii raspunde Hiei tipului cu par caramiziu, simtindu-se calcat pe coada.
-Hiei, ai si tu un suflet, remarca Botan, emotionata.
-Da, ma rog... Gura! Un sunetel daca mai scoti si bat la tine ca la fasole. Ai inteles? o atentionez eu pe Botan.
-Uh... Botan a incurcat-o! Botan a incurcat-o, a incurcat-o! se dau in stamba Yusuke si Kuwabara.
Imi venea sa ii pocnesc incat sa le sara capacele celor doi, dar atentia mi-a fost distrasa de roscovanu' ala de Kurama care-i tot facea avansuri brunetelului meu scumpic.
-Laba, vulpe!
-Scuza-ma?! ma intreaba acesta nedumerit.
-Adica, mana de pe el. Pricepi?
-Ah... insa acesta nu a fost lasat sa-si incheie ideea deoarece slujnica cea albastra a lui Koenma, adica George, a dat navala in incapere, respirand sacadat si gesticuland aiurea.
-Nu... Nu va panicati...! Inca nu este totul pierdut... Va rog... sa...
-Oh, mai taci, George! Asteapta naibii pana-ti revii si apoi ne povestesti ce s-a intamplat, bine? In felu' asta nu ajungem nicaieri. a rabufnit dintr-o data Yusuke.
Dupa ce s-a mai linistit, George s-a tolanit pe scaunul lui Kuwabara, care ramasese fara cuvinte cand observase cu cat tupeu si dezinteres il trata un subaltern de-al lui Koenma pe cel care salvase Lumea Reala de doua ori, si ne-a spus urmatorul lucru:
-L-au rapit pe Regele Koenma!!!
-Ce-au facut?!!! am exclamat noi in cor.
-Oh, baieti... Eu am auzit si inteles destul de bine, intervine Kuwabara. Am impresia ca el crede ca noi nu am auzit vestea ce, de fapt, ne socase. Dupa, continua: Ei l-au raped pe Regele Koenma.
-...Kuwabara, prostule! L-au rapit. Nu l-au... Doamne, cat poti fi de natarau... exclama Yusuke, uimit, iritat si satul de incapabilitatea lui Kuwabara de a procesa informatiile corect. Restul eram in aceeasi situatie.
-Sunt socata... Esti cel mai idiot tip pe care l-am vazut in toti cei 16 ani ai mei, adaug eu la ceea ce tocmai remercase Urameshi.
-Yukina!!!! Shizuko e oribila! Ma trateaza ca pe un caine. Nu are pic de mila... E chiar mai rea decat piticul ala constipat de Hiei. Cred ca ea este sora mai mica si mai cruda a lui, spune roscovanu', refugiindu-se in bratele Yukinei. Dar, oh... Ce vis frumos! Sa fi fost sora lui. Da', stai! Yukina inca nu stie ca Hiei este fratele ei. Oh, nu!!! Expresia Yukinei pare atat de ranita de cuvintele lui Kuwabara. Imi indrept privirea catre brunet. E nervos... ...Si e numai vina copiei nereusite a lui Elwis... Il omor.
-Kuwabara... ii pronunt rastit numele, moment in care isi intoarce inocent chipul spre mine. O sa-ti dau o bataie sora cu moartea. Pregateste-te!  il anunt si ii trantesc un pumn in mecla ce nu pare a fi la primul contact cu un obiect dur. Si, exact cum il prevenisem, bat la el ca la fasole. Intre timp, Kurama incearca sa isi pastreze calmul si reia discutia cu George.
-George, cum adica l-au rapit pe rege?
-Pai... Sa va explic. Nu mai platisem abonamentul la Internet de luna trecuta si aici, in Lumea de Apoi, legatura la reteaua mondiala este foarte scumpa. Dar Koenma tocmai avusese o cearta cu tatal sau, pentru ca acesta din urma dorise sa incheie contractul cu cei de la serviciile cu Net. Prea scump si, oricum, singura persoana care accesa Internetul era printul. Isi verifica contul de Facebook. Din cauza depresiei, Koenma a petrecut ultimele saptamani, inchis in biroul sau si navigand pe Net. Plata facturii a fost uriasa. Nu va spun cum a reactionat tatal printului, regele. In dimineata aceasta, in biroul dansului, am gasit asta. Un bilet pe care scrie: "George, ajuta-ma! Vor sa-mi intrerupa conexiunea la Internet. Respecta ordinul, gigant sentimental si lenes! "
-I-au intrerupt Net-u'... Un print rasfatat si obsedat sa-si modifice statusul pe site-ul ala de socializare, la fiecare cinci minute, se crede si capabil sa conduca un regat? Ca eu nu-l prea vad in stare, spune Yusuke si, lundu-l dupa figura ce o afiseaza, este stupefiat la auzul vestii ca ditamai conducatoru' are o obsesie atat de copilareasca.
-Kurama, ce-i ala "Internetul"? Este un teritoriu interzis din Lumea de Apoi? ................. nu cred... Hiei nu stie ce e ala Internet. Si o spune atat de deschis si inocent. Oh, Doamne, de ce ma pui la incercare?! Imi vine sa-l mananc. Dar, in timp ce eu salivez pe fata plina de sange a lui Kuwabara, imaginandu-mi tot felul de scenarii fericite legate de viata mea fericita alaturi de Hiei, roscatul ala isi permite sa rada de naivitatea adorabilului meu brunetel.
-Bai, mata pletoasa, inceteaza cu lipsa asta de respect! Cum iti permiti sa razi? ma rastesc eu cu atat de mult patos, cu pumnii inclestati in gulerul uniformei albastre a lui Kuwabara, care zacea intins pe jos, cu mine deasupra lui, lovindu-l repetat cu capul de podea. Iar flirtezi cu Hiei... Si nu iti este rusine sa faci asta tocmai de fata cu actuala sa logodnica, viitoare sotie? Nemernicule...
-Vai, Shizuko... Dar nu trebuie sa vorbesti atat de dragut despre mine. Adica, stim cu totii ca eu sunt femeia si mai puternica, in spatele careia se ascunde Hiei, barbatul puternic, spune cu sfiala Botan. Oh, frate... Ce-as bate-o...
-Shizuko, dar eu nu flirtez cu Hiei... Si desi sunt constient ca linia dintre amicitie si iubire, in ceea ce ne priveste pe noi doi, este foarte fina, Hiei nu reprezinta nimic mai mult pentru mine decat cel mai bun prieten, incearca Kurama sa clarifice situatia. Si, ghici ce! A inrautatit-o.
-Ce iubire, vulpe?!!! Nu pricepi cat de gresit suna ceea ce zici? tip eu, incercand, in acelasi timp, sa ma calmez. Nu esti normal...
-Voi trei ar trebui sa luati o pauza, nu considerati ca am dreptate? In primul rand, nu sunt un obiect, pentru ca voi sa decideti cui apartin si, in al doilea rand, o detest pe aceasta nou-venita. spune, cu indiferenta, brunetul, marul discordiei dintre noi. Si nu pot sa cred... Ma uraste. Pe mine?! De ce?
Si, in timp ce eu bocesc, dezgustatoare, cu Kuwabara care inca se afla sub mine, suspinand de durere, Yusuke se decida sa rupa din nou tacearea.
-George, dar de ce esti atat de sigur ca piticul si incapabilul nostru print a fost rapit si ca nu a fugit, prea las pentru a-si infrunta tatal? Adica, a avut si timp sa scrie o scrisoare. Nu ti se pare ca ceva pute aici?
-Ma scuzi... E vina mea, am uitat sa imi dau cu deodorant la subrat in dimineata asta. marturiseste ajutorul disparutului Koenma.
-Nu-mi doream sa stiu acest amanunt legat de intimitatea ta. Si, nu la asta ma refeream, George... Vreau sa spun, ca eu cred, la fel ca toti ceilalti, presupun, ca inganfatul ala mic ne-a tras o teapa.
-V-au intepat, baieti? Vai, cat de rau imi pare!! Ar fi trebuit sa am grija sa nu vi se intample nimic si, totusi, i-am lasat sa va impunga cu obiecte ascutite. Iertare! isi cere scuze George, lacrimi izvorand din ochii lui mici si zbarciti.
-Ah, nu, George. "A trage in teapa pe cineva" e o expresie. Inseamna ca Printul Koenma ne-a pacalit. Desi, nu cred ca aceasta a fost intentia lui. adauga Kurama, tipul cu mai multe sanse de a-l cuceri pe Hiei decat mine. Daca ma intrebati pe mine, sunt de parere ca s-a creat o confuzie. Probabil, cand a observat ca nu mai poate accesa Internetul, stapanul tau, George, s-a refugiat intr-un loc unde poate naviga pe Internet in voie. La un prieten, poate?
-Stapanul Koenma nu are niciun prieten. Nimeni in acest regat nu il suporta. Capul lui inca ii sta pe umeri doar pentru ca este fiul unui respecat si adorat de popor rege. ne explica acest albastru specimen, a carei rasa imi este straina. Ceea ce ne-a spus, insa, ne lasa reci. Adica, stiam ca nimanui nu ii pasa de soarta acestui las si scund print. Astfel, apare intrebarea...
-Atunci, de ce ne sinchisim sa il ajutam? Nu il placem, asadar, care ar fi motivul pentru care sa ne sacrificam timpul atat de pretios, salvandu-i fundul? vine remarcabila constatare, din partea mea.
-Pentru ca are bani si relatii. Si prietenii bogati sunt cei pe care te poti baza cand vrei sa iti cumperi o statie noua si nu ai verzisorii necesari. ma lumineaza Yusuke, eu dand din cap, in semn afirmativ.
-Deci, ce facem? Incercam sa aflam ce s-a intamplat cu piticul, adica printul? intreaba Botan.
-Eu decid sa votam. Cine vrea sa plecam in cautarea tipului bogat?
-Noi!
-Eu nu. refuza Hiei, el fiind singurul ce nu dorea sa ia parte la aceasta nerozie.
-Nu ma intereseaza parerea ta, pitic de gradina. O sa il aducem pe Koenma inapoi! spune Kazuma, dar din moment ce Hiei tocmai mi-a impartasit sentimentele sale de dispret, eu nu mai am niciun motiv pentru care sa il snopesc in bataie, din cauza acuzelor sale aduse inaltimii nu tocmai favorabile a lui Hiei...
-Sa mergem! striga, plin de entuziasm, Urameshi.
Si, da. O sa revin cu ce s-a mai intamplat altadata. Ciao!


pus acum 11 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la